Modul in care ne castigam existenta nu a fost dintotdeauna un subiect de framantari interioare, temeri, indoieli sau sperante. Istoric vorbind, abia de prin secolul XV (pictorii italieni par sa fi fost printre primii) am inceput sa ne intrebam daca munca pe care o desfasuram ne paduce si un minim de placere sau implinire personala. Pana atunci, oamenii au muncit pentru a supravietui si nu trecea nimanui prin minte ca lucrurile ar putea fi altfel. Munca era pur si simplu un instrument pentru a atinge un scop si nu un scop in sine.
MITUL VOCATIEI SAU AL INSPIRATIEI
Astazi, insa, perspectiva este radical diferita – cariera sau profesia pe care o alegem trebuie sa ne aduca siguranta materiala dar si sa ne hraneasca sufletele. Sarcina de a identifica cu oarecare precizie ce anume va bifa ambele nevoi este din start cumplit de grea. Pe deasupra, mai avem si pretentia sa stim inca din copilarie care anume din toate profesiile posibile va fi cea care ni se va potrivi cel mai bine. „Ce o sa te faci cand o sa cresti mare” este inca in topul intrebarilor cu care adultii chinuie adesea copiii. Chiar daca nu ne asteptam intotdeauna la un raspuns coerent, continuam sa adresam intrebarea fara sa ni se para catusi de putin absurda – chiar si atunci cand noi, adultii, am bajbai rusinati dupa un raspuns daca ni s-ar intoarce intrebarea.
In toti anii de scoala, se presupune ca ne pregatim pentru viitoarele profesii. Cu toate astea, nu petrecem decat foarte putin timp incercand sa intelegem CE anume ni s-ar potrivi mai bine. Chiar daca recunoastem ca decizia de a alege o profesie dintr-o multitudine de posibilitati este una extrem de importanta si de dificila, cumva am reusit sa ne convingem ca nu avem cum sa „predam” asa ceva la scoala. In mod naiv, suntem incredintati ca vom gasi cumva raspunsul singuri. Asa ajungem sa facem alegeri aproape accidentale dar pentru care ne pricepem sa gasim rapid justificari. Alegem sa studiem matematica pentru ca ne plictisim citind romanele lui Sadoveanu, pentru ca parintii ne spun ca in IT se castiga bine sau pentru ca nu avem nici o intentie sa devenim profesori (ce altceva poti sa faci cu limbile straine, nu?).
Bun, am inteles ideea, si care e solutia? Cateva raspunsuri putem gasi in doua carti care propun directii de investigare a potentialului, inclinatiilor si resurselor interne pentru fiecare dintre noi.
ALAIN DE BOTTON – O SLUJBA PE CARE SA O IUBESTI
Prima recomandare este un proiect care ii apartine lui Alain Botton si a lui „The School of Life”. Cartea se numeste „O slujba pe care sa o iubesti”(A Job to love) si isi propune sa ghideze cititorii intr-un proces de autocunoastere pentru a identifica propriile talente dar si pentru a ne intelege mai bine preferintele si dorintele. Cu un fin si usor ironic simt al umorului, autorul atinge subiecte precum mitul vocatiei, increderea in propriile forte si sindromul impostorului, capcana perfectionismului si multe altele.
Botton identifica, de pilda, trei principale obstacole care ne impiedica sa identificam ce cariera sau profesie ni s-ar potrivi mai bine: 1) lipsa abilitatilor, 2) lipsa informatiei despre oportunitatile posibile si 3) absenta unui scop personal coerent. Daca am devenit tot mai buni in a depasi primul obstacol, celelalte doua ridica in continuare probleme. Absenta unui scop clar ramane insa cel mai dificil de depasit – daca nu stim ce vrem, cum o sa stim unde sa cautam?
Autorul nu ridica insa intrebari fara a propune si solutii. Intoarcerea la perioada copilariei, cand ne ocupam timpul cu lucruri care ne aduceau bucurie, este o directie utila. Asta pentru ca ne permite sa exploram activitatile care pot fi si in prezent o sursa de placere. O alta idee este sa ne indreptam atentia, in scop investigativ si constructiv, spre cei pe care ii invidiem. Ne-ar placea sa fim in papucii lor si, daca intelegem de ce, putem gasi indicii despre propriile dorinte.
Vocile interioare care ne influenteaza uneori inconstient pot fi si ele un obstacol. De multe ori, ele nu ne apartin ci sunt „mostenite” din familie. E posibil ca vocea care ne sopteste continuu „nu face asta, e prea riscant” sau „nu te-ai priceput niciodata prea bine la calcule” sa fie de fapt ceea ce ne spunea un parinte sau un profesor cand eram copii. Daca intelegem ca aceste voci nu ne apartin, nu ne vom simti datori sa le dam ascultare.
Cum ne extindem orizontul profesional
Cartea propune si o lista in care sunt grupate categorii de activitati care ne-ar putea aduce placere. Daca unii dintre noi obtin satisfactie din a inventa constant modalitati noi de a produce venit (si vad in succesul lor o rasplata a inteligentei si efortului depus), altii cauta activitati care le pun la incercare creativitatea sau dorinta de a se exprima. Capacitatea de a invata pe altii, nevoia de ordine sau de independenta, placerea de a se conecta cu natura sau de a explora oportunitatile create de tehnologie, pot si ele sa produca satisfactie.
Esential este insa, crede autorul, sa facem diferenta intre ce ne aduce placere si implinire si ceea ce consideram a fi „produsul” final al unor slujbe. O greseala pe care o fac multi este sa dispretuiasca oportunitati de cariera ce par sa nu se potriveasca intereselor lor. Cu alte cuvinte, un tanar interesat de finante poate sa respinga din start industria media ignorand faptul ca si aici exista o nevoie stringenta de reducere a costurilor si administrare eficienta a resurselor financiare. Similar, transporturile maritime pot sa ne para neatragatoare la o prima vedere. Asta daca ignoram faptul ca este un domeniu foarte complex ce implica elemente precum cooperarea internationala, proiecte pe termen lung, negocieri de ordin politic, aspecte legislative complexe, organizarea de conferinte si evenimente etc. Iata ca, deodata, domeniul pare sa ofere cate ceva pentru fiecare.
Acestea sunt doar cateva dintre instrumentele utile pe care le ofera cartea lui Alain de Botton. Va puteti bucura de stilul savuros al autorului si in volumul „Desfatarile si mahnirile muncii” (The Pleasures and Sorrows of Work)
TIM CLARK – UN PLAN PENTRU CARIERA TA (BUSINESS MODEL YOU)
Cartea se adreseaza atat celor aflati la inceputul vietii profesionale dar si celor in cautare de directii noi. Logica celor trei autori (Clark a scris cartea impreuna cu Alexander Osterwalder si Yves Pigneur) este relativ simpla si pleaca de la ideea ca orice afacere se bazeaza pe un plan – cel putin cele care ajung sa se bucure de ceva succes. Orice plan de afaceri contine o serie de elemente necesare pentru ca aceasta sa se poata autosustine financiar. Acestea sunt: resursele si activitatile cheie, produsele sau serviciile, clientii, valoarea oferita acestora, canalele prin care clientii acceseaza produsele, partenerii cheie, costurile etc.
Aceleasi elemente pot deveni si componente ale unui plan de cariera. De exemplu, resursele cheie pot fi cunostintele si abilitatile, personalitatea si bunurile pe care le detinem. Activitatile cheie – ceea ce facem efectiv cand lucram, activitatile fizice sau mentale – se bazeaza pe resursele pe care le avem. Clientii pot fi supervizorii nostri sau colegii cu care lucram in cadrul unor proiecte comune. Daca lucram pe cont propriu, clientii sunt cei care beneficiaza in mod direct de serviciile noastre si care platesc pentru acestea. Cartea acopera toate elementele in amanunt si propune si o serie de tehnici care sa ne ajute sa identificam punctele de plecare – interesele, dorintele si abilitatile proprii. E greu sa intelegem cine ne sunt clientii si cum sa identificam canale prin care sa ajungem la ei daca nu stim ce anume vrem sa le oferim. Ideea de baza este ca, daca ne privim propriile cariere ca pe afaceri, putem controla mai bine elementele care ne pot aduce succesul.
Explorarea valorilor personale
Tehnici utile si usor de folosit precum Roata Vietii (Wheel of Life) sau Linia Vietii (Lifeline Discovery) sunt explicate pe larg. Autorii detaliaza si teoria psihologului american John Holland care, plecand de la ideea ca munca reprezinta un mod de viata si o modalitate de exprimare a personalitatii oamenilor, a identificat sase tendinte principale care tin de personalitate: artistica, sociala, investigativa, intreprinzatoare, realista si conventionala. In mod clar, aceste tendinte influenteaza atat directiile pe care le alegem cat si succesul pe care il vom avea daca ne vom dedica lor.
Acestea sunt doar cateva dintre resursele pe care le puteti gasi in Business Model You. Va recomandam, de asemenea, si site-ul cu acelasi nume – puteti gasi aici fise de lucru, materiale video dar si o comunitate interesata de dezvoltarea unei cariere de succes.
Daca v-am starnit curiozitatea, spor la explorat!
Pentru cei aflati la inceput de drum sau interesati sa urmeze o noua cariera in HR, am creat seria de articole “Profil de profesionist”.