Vorbim mult despre burnout (starea de epuizare fizică și psihică) pentru că fie am experimentat această stare, fie am asistat la discuții despre ea. Însă o formă mai puțin cunoscută de stres legat de muncă, însă tot mai prezentă ar trebui luată în considerare: „Brownout”.
Termenul provine din industria energetică, unde o scădere a tensiunii face ca luminile fie să fie slabe, fie să pâlpâie. În lumea muncii, vorbim despre angajați care se deconctează de la job, își pierd interesul și motivația. Este o epuizare a individului, din cauză că ceea ce face i se pare absurd, explică dr. François Baumann, autorul unei cărți pe această temă („Le brown-out: quand le travail n’a plus aucun sens”). Spre deosebire de burnout care are simptome evidente, brownout are simptome tacite și duce la demisii neașteptate. De aceea, din rolul de specialist HR sau manager este important să-i acorzi atenție, discutând cu oamenii și oferind un sens muncii lor.
„Dacă te uiți la centrale electrice, o întrerupere este atunci când pierzi toată puterea, în timp ce un brownout este atunci când trebuie să o ruleze la o putere mai mică”, explică coach-ul Karen Perkins. „Este o modalitate de a descrie oamenii care nu aleargă la putere maximă, ci doar pe o bandă de alergare în același rol vechi.”
Cum faci diferența între burnout, boreout și brownout?
Burnout
Este cea mai cunoscută formă de epuizare profesională. Este cauzată de munca peste program sau peste capacitate. Semnele pot fi: oboseală emoțională, scăderea angajamentului, anxietatee, tulburări de somn.
- Burnout-ul este un proces gradual care nu are loc peste noapte.
- Poate avea impact atât asupra sănătății tale mentale, cât și asupra sănătății tale fizice.
- Poate duce la absentism, ineficiență, abateri profesionale etc.
Boreout
Este, de asemenea, o formă de epuizare care provine din plictiseală. Spre deosebire de burnout, este cauzat de un volum de muncă insuficient și de plictiseala cronică.
Se manifestă prin:
- Anxietate
- Demotivare
- Melancolie
- Vinovăție
Brownout
Este o formă de epuizare profesională cauzată de pierderea sensului la locul de muncă. Această formă este mai dificil de diagnosticat, deoarece persoana care suferă de brownout rămâne operațională în timp ce starea sa de rău este mentală.
Cum se manifestă o persoană cu brownout:
- Munca nu-i mai este un stimulent mental. Sarcinile sunt inutile.
- Simte că volumul de muncă crește din ce în ce mai mult.
- A încetat să ia decizii importante pentru sine și a încetat să mai acorde atenție carierei sale.
- Își verifică e-mailul imediat ce se trezește și înainte de a merge la culcare. Are probleme cu deconectarea de la serviciu.
- Suferă psihic. Are probleme cu somnul, mănâncă foarte puțin.
- Și-a pierdut simțul umorului și au devenit agresivă.
- Preferă să se închidă în familie și în cercul de prieteni.
De unde vine brownout-ul?
Îți poți pierde sensul la job în urma unui proiect imposibil de realizat. Sau din cauza unei forme de uzură, în urma unor sarcini repetitive, arată François Baumann. În alte cazuri, munca în sine este de vină: jobul respectiv este lipsit de stimuli.
De ce brownout este o problemă pentru angajatori?
Chiar dacă brownout nu este considerat la fel de grav ca burnout, este mult mai răspândit la locul de muncă. Într-un sondaj realizat de firma americană de coaching, Corporate Balance Concepts, se estimează că 5% din 1.000 de directori au suferit de burnout, în timp ce 40% au suferit de brownout.
Spre deosebire de burnout, care este o epuizare temporară, brownout poate avea efecte pe termen lung asupra vieții profesionale și personale a unei persoane. Principalul motiv pentru care sindromul brownout este atât de problematic este faptul că angajații afectați de acesta nu se află în „criză evidentă”, ceea ce înseamnă că nu este întotdeauna vizibil cu ochiul liber. În consecință, mulți angajatori rămân șocați când cei mai buni oameni ai lor, cu performanțe. demisionează brusc.
Iar brownout nu afectează numai angajații. Liderii care au acest sindrom pot fi incredibil de toxici pentru mediul de lucru, infiltrându-se adesea negativ în cultura companiei. Sunt cei care ignoră noile idei, refuză noile talente sau devin în general retrași din rolul lor.
Cum poți preveni brownout și să-ți păstrezi talentele
Implică oamenii
Aproximativ 40% dintre angajați iau în considerare să renunțe la locurile de muncă actuale în următoarele 3-6 luni, arată un raport de la McKinsey and Co., desfășurat la nivel global, pe un eșantion de 13.000 de oameni și publicat în luna iulie 2022. Lipsa de provocări, lipsa unui sens în activitate, dar și a oportunităților pentru a-și prezenta potențialul pot sta la baza acestei decizii.
Cele mai bune modalități prin care poți da sens oamenilor din echipa ta este să-i implici în proiecte, să le dai responsabilitatea pentru a realiza task-uri importante sau chiar ceva ce nu au mai făcut până acum, ajutându-i astfel să se dezvolte și să-și dezvolte și potențialul. Dacă nu oferi oamenilor tăi o scenă, este de la sine înțeles că vor merge că performeze în altă parte.
Oferă-le oportunități de dezvoltare
Un atribut important al oamenilor talentați este că ei caută mereu să se dezvolte. Și învățarea la locul de muncă nu este singura formare de care au nevoie colegii tăi. Oferă-le cursuri și traninguri, dar și planuri de dezvoltare personalizate, adaptate nevoilor lor sau domeniilor de interes ale acestora. O perspectivă despre cum pot avea succes în companie, prezentându-le videouri cu angajați actuali, dar și cu alumni îi va motiva să se dedice formării și să găsească un sens în activitatea lor.
Recunoaște-le meritele
Fie că este vorba despre un prânz în echipă, de o diplomă care le recunoaște meritele sau de o notă, scrisă de mână de CEO, asigură-te că oamenii sunt apreciați pentru munca lor și știu că implicarea lor are un sens.
Oferă-le ocazia de a-și urma pasiunile
Oamenii care își pot urma pasiunile la locul de muncă au o dispoziție mai bună și sunt mai productivi decât cei care nu au ocazia de a face acest lucru, notează LinkedIn.
Coaching
Un coach va pune întrebări oamenilor din echipa ta pentru a indentifica semnele de nemulțumire, dar și cum se simt în mediul de lucru. Va ține cont de aspirațiile acestora, de personalitatea, de joburile lor, precum și de cultura corporativă în care lucrează. Și le va oferi ghidare în găsirea unui scop. Pe scurt, îi va ajuta să se reconecteze cu sine și să găsească motivul pentru care să-și dorească să se trezească dimineața.
Brown-out a devenit tot mai evident în ultimii doi ani, pandemia fiind cea care i-a determinat pe oameni să-și pună întrebări despre sensul muncii. În contextul în care doar 21% dintre angajații din lume se simt implicați la locul de muncă (14% din Europa), conform unui studiu Gallup, este important să-ți asculți oamenii, să afli care sunt pasiunile lor și să le oferi ocazia de a le dezvolta la job. Flexibilitatea, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, dar și timpul acordat pentru a se dedica unor proiecte proprii pot face diferența și îi pot reconecta la job.
Surse:
https://www.institutelm.com/resourceLibrary/how-to-tackle-brownout.html
https://www.cnbc.com/2022/07/20/40percent-of-workers-are-considering-quitting-their-jobs-soon.html
https://www.dailyexpress.com.my/interest/864/burnout-boreout-brownout-what-s-the-difference-/
Citește și:
„Quiet Quitting”, noua provocare căreia HR-ul ar trebui să-i găsească rezolvare
Cum vor arăta recrutarea, onboarding-ul și retenția în Metaverse