Orice angajator care vrea sa aduca oameni noi in companie isi doreste sa aleaga persoane carora sa le poata acorda incredere, pe mana carora sa poata lasa un department, o echipa si un buget. Pentru a fi sigur ca alegerea pe care o face este cea mai buna, angajatorul poate recurge la sondarea background-ului profesional al viitorului angajat.
Uneori, pe fondul lipsei de perspective profesionale, candidatii au tendinta sa isi cosmetizeze CV-urile si sa treaca in ele lucruri mai putin adevarate despre experienta sau realizarile lor. Astfel, isi pot trece in CV o experienta mai indelungata la unul sau mai multe locuri de munca, pentru a acoperi eventualele pauze de lucru.
De asemenea, poate mentiona performante pe care nu le-a realizat vreodata, ci doar si-a propus sa le realizeze sau poate scrie ca a obtinut acreditari si certificari pe care nu a mai apucat sa si le ia niciodata.
Minciuni marunte sau greseli capitale
Toate acestea, dar si multe altele, pot fi demascate cu ajutorul unei verificari a trecutului candidatului, in baza unor referinte venite de la fostii angajatori sau de la reprezentantii unor institutii de invatamant. Candidatul ar putea trece datele de contact ale persoanelor care pot oferi referinte despre el in CV, dar daca nu o face, recrutorul sau potentialul sau angajator ii pot cere acestuia sa indice o serie de contacte care sa ofere mai multe informatii despre el.
Practica de verificare a trecutului candidatului a inceput sa fie o practica tot mai utilizata de angajatorii romani, in contextul evolutiei pietei muncii si a scoaterii la concurs a unui numar tot mai mare de posturi cu raspundere mare, ce necesita un grad sporit de incredere.
Asadar, nu mai este ceva iesit din comun ca atunci cand se afla in proces de recrutare cu o companie, unui candidat sa i se ceara sa indice o lista de persoane ce ar putea fi contactate pentru a oferi referinte despre el. De obicei, aceste verificari nu au neaparat ca scop scoaterea la iveala a unor lucruri urate despre trecutul sau profesional, ci conturarea unui profil cat mai clar al candidatului si obtinerea unor informatii care nu reies intotdeauna din CV.
Superiorii sau subordonatii: Pe care ii contactam primii?
Un lucru foarte important de mentionat este acela ca persoanele contactate pentru a oferi referinte nu trebuie sa fie neaparat fostii superiori ai candidatului, ci poate fi vorba si despre fosti subordonati. Aceasta varianta nu ar trebui neglijata de angajatori, avand in vedere ca ea poate scoate la iveala o serie de aspecte privind relatia cu membrii echipei. In plus, conducerea unei companii ar putea incerca sa ascunda motivele reale ale plecarii unui manager, de obicei din ratiuni de imagine. Un fost subordonat nu ar prea avea insa motive sa nu ofere o perspectiva obiectiva cu privire la colaborarea avuta cu un fost sef.
Totusi, nu ar trebui sa vedem verificarea trecutului unui candidat ca pe o metoda de spionare sau verificare a greselilor din trecut. In realitate, aceasta este o metoda folosita in procesul de recrutare de angajator sau recrutor, cu scopul de a se asigura ca alege candidatul cel mai potrivit pentru un post anume.
ECHIPA BIA HR