Pentru ca am vorbit in unul dintre articolele anterioare despre programele de training si dezvoltare profesionala si despre importanta lor pentru cariera, acum a venit momentul sa facem o paralela intre cele doua activitati similare, dar care au, totusi, scopuri diferite. Este vorba despre coaching si training, ale caror obiective sunt oarecum distincte si care se diferentiaza prin mai multe aspecte.
Orice organizatie foloseste diverse metode pentru a-si ajuta angajatii sa se dezvolte. Astfel, ei pot fi ghidati la inceput de drum intr-o companie de un trainer, un coach, un mentor sau un consilier, in functie de domeniul de activitate si de scopul procesului de invatare. Pentru a putea indeplini obiectivele de business prin intermediul angajatilor, trebuie sa intelegem cum functioneaza fiecare metoda de invatare si sa o aplicam pe cea mai potrivita.
Doua procese de invatare, metode diferite folosite
Programele de training, spre exemplu, merg de obicei intr-o singura directie. Ele sunt conduse de un trainer, care va controla, in cea mai mare parte, atat procesul de invatare, cat si continutul setului de cunostinte predate, cu scopul de a le transfera celor pe care ii invata anumite lucruri. Trainingul are ca scop dezvoltarea de noi abilitati si deprinderea de cunostinte intr-un mod cat mai eficient si in cel mai scurt timp cu putinta, cu scopul de a-i ajuta pe care beneficiaza de acest program sa isi indeplineasca sarcinile cu succes.
Pe de alta parte, coachingul presupune furnizarea de sfaturi, recomandari si ghidare in procesul de deprindere a unor abilitati. Totodata, coachingul presupune si explorarea cunostintelor deja acumulate, iar angajatul integrat in acest proces are libertatea de a adresa intrebari celui care il ghideaza. Coachingul poate si o modalitate extrem de buna de a pune in aplicare cele invatate in cadrul unui program de training. Prin urmare, exista companii in cadrul carora, dupa training, atunci cand intra in productie, angajatii noi pot avea alaturi un coach atunci cand fac primii pasi in noua activitate.
Un alt lucru care diferentiaza trainingul de coaching este acela ca primul presupune, in general, o activitate de grup, in vreme ce al doilea are la baza o activitate „one on one”. Acest lucru transforma coachul intr-o persoana care ghideaza un angajat in noua sa activitate, iar pe trainer intr-o persoana care informeaza un grup de angajati in vederea invatarii, deprinderii unor procese.
Formal si informal
In acelasi timp, avand in vedere ca adultii sunt persoane cu grade diferite de motivare si stiluri distincte de a invata, trainingul trebuie sa fie structurat in prealabil si sa decurga ca un proces de invatare formala. Astfel, livrarea cunostintelor prin intermediul unui program de training ar putea sa dureze mai putin decat pregatirea acestuia.
De cealalta parte, coachingul este orientat catre dezvoltarea angajatului si isi propune dezvoltarea gandirii critice si a luarii de decizii. De cele mai multe ori, acest proces nu este unul structurat si presupune un stil mai degraba informal de invatare. De obicei, scopul acestuia este imbunatatirea performantelor si a comportamentului la locul de munca.
Prin urmare, coachingul este un proces mult mai complex decat trainingul si implica, printre altele, constientizarea lucrurilor care ar putea fi imbunatatite, asumarea responsabilitatilor de catre angajat, stabilirea unor obiective si a unor pasi pentru indeplinirea acestora sau evaluarea rezultatelor.
ECHIPA BIA HR